Curatarea si dezinfectarea suprafetelor din mediul inconjurator





Ca si alte coronavirusuri, coronavirusul 2 care cauzeaza sindromul respirator acut sever

(SARS-CoV-2) este un virus cu un invelis exterior lipidic, ceea ce il face mai susceptibil la

dezinfectanti in comparatie cu virusuri fara invelis exterior, cum ar fi rotavirusul, norovirusul si virusul poliomielitic.

Virusul care provoaca COVID-19 este transmis in principal prin contact apropiat si picaturi respiratorii (saliva si secretii nazale), cu posibila transmisie aeriana in spatiile in care se efectueaza proceduri generatoare de aerosoli.

Desi obiectele si suprafetele contaminate nu au fost inca legate in mod concludent de transmiterea SARS-CoV-2, demonstrarea contaminarii suprafetelor in unitatile sanitare si experientele de contaminare a suprafetelor legate de transmiterea ulterioara a infectiei in cazul altor coronavirusuri au stat la baza dezvoltarii de recomandari privind curatarea si dezinfectarea pentru a diminua potentialul transmiterii prin obiectele containate a SARSCoV-2 in 34 de unitati sanitare si ne-sanitare.

In unitatile sanitare, suprafetele din mediul inconjurator se refera la suprafetele mobilierului

si alte obiecte fixe (de ex. mese, scaune, pereti, intrerupatoare, periferice de computer), precum si la suprafetele de echipamente medicale necritice (echipamente care intra in contact doar cu pielea intacta, cum ar fi mansetele de masurare a tensiunii, scaune rulante, incubatoare.

.

Aceste suprafete trebuie curatate frecvent cu apa si detergent, urmata de aplicarea unui

dezinfectant. Printre cei mai obisnuiti dezinfectanti folositi care s-au dovedit a fi eficienti

impotriva SARS-CoV-2 se numara: etanolul 70-90%, solutii pe baza de clor (de exemplu,

hipoclorit) cu concentratie de la 0,1% (1000 ppm) pentru dezinfectarea generala a mediului sau de 0,5% (5000 ppm) pentru obiectele contaminate cu sange si cu alte fluide corporale, sau cu peroxid de hidrogen >0,5%5-6.


Durata minima recomandata pentru expunerea suprafetei la acesti dezinfectanti este de un minut sau in conformitate cu instructiunile producatorului.


In unitatile ne-sanitare, suprafetele includ mobilier si alte obiecte fixe, cum ar fi blaturi, balustrade, precum si podele si pereti. Dezinfectantii ar trebui aplicati pe suprafetele atinse frecvent pentru a reduce contaminarea potentiala cu virusul SARS-CoV-2 in locatiile comunitare, unde riscul de contaminare nu este cunoscut (de exemplu, sali de sport, birouri, restaurante, unitati de cazare), precum si in gospodarii si unitati ne-traditionale unde sunt cazate persoane bolnave sau suspecte de COVID-19.


In spatiile inchise nu este recomandata aplicarea de rutina a dezinfectantilor pe suprafete

prin pulverizare sau fumigatie (cunoscuta si sub denumirea de afumare). Pulverizarea suprafetelor atat in unitatile sanitare cat si in cele ne-sanitare (de exemplu, gospodariile pacientilor) cu dezinfectanti nu va fi eficienta si poate dauna persoanelor.


In cazul in care se aplica dezinfectanti trebuie realizata curatarea manuala a suprafetelor, prin aplicarea de apa si detergent si frecarea suprafetelor pentru a asigura eliminarea fizica a materialelor organice, urmata de curatarea cu o carpa sau cu o laveta inmuiata in dezinfectant.


Pulverizarea sau fumigarea spatiilor exterioare (cum ar fi strazi, trotuare, pasarele sau piete) nu este recomandata pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2 sau alti agenti patogeni. Strazile si trotuarele nu sunt considerate cai de infectie pentru COVID19. Mai mult, dezinfectantii sunt inactivati de murdarie si deseuri si nu este fezabila curatarea si indepartarea manuala a intregii materii organice din astfel de spatii. Chiar si in absenta materiei organice, este putin probabil ca pulverizarea chimica sa acopere in mod adecvat toate suprafetele pe durata timpului de contact necesar pentru a inactiva agentii patogeni.


Pulverizarea persoanelor cu dezinfectanti (cum ar fi intr-un tunel, poarta sau camera) nu este recomandata in niciun caz. Aceasta practica poate fi daunatoare fizic si psihologic si nu reduce capacitatea unei persoane infectate de a raspandi virusul prin picaturi (saliva sau secretii nazale) sau contact. Efectul toxic al pulverizarii de substante chimice, cum ar fi clorul, pe persoane, poate duce la iritatii la nivelul ochilor si pielii, bronhospasm cauzat de inhalare si efecte potentiale gastrointestinale, cum ar fi greata si voma.


In prezent nu se cunoaste rolul obiectelor contaminate ca mod de transmitere a COVID-19

in general si nici necesitatea practicilor de dezinfectare pentru atenuarea transmiterii

virusului in afara unitatilor sanitare. Cu toate acestea, principiile de prevenire si control al

infectiilor concepute pentru a atenua raspandirea agentilor patogeni in unitatile sanitare,

inclusiv practicile de curatare si dezinfectare au fost adaptate in prezent pe scara larga in

recomandarile pentru locatiile din mediile ne-sanitare.


In toate tipurile de unitati, inclusiv in cele in care resursele limitate nu permit realizarea regulata a curatarii si dezinfectarii, spalarea frecventa a mainilor si evitarea atingerii fetei trebuie avute in vedere ca abordare de preventie primara pentru a reduce modul suspecat de transmitere asociat cu contaminarea suprafetelor.



Bibliografie:



1. Rutala, W.A., Weber, D.J., 2019. Best practices for disinfection of noncritical environmental surfaces and equipment in health care facilities: A bundle approach. Am J Infect Control 47, A96–A105. (https://doi.org/10.1016/j.ajic.2019.01.014, accesat pe 6 mai 2020)

2. Modes of transmission of virus causing COVID-19: implications for IPC precaution recommendations. Geneva: World Health Organization; (https://www.who.int/publications-detail/modes-of-transmission-of-virus-causing-covid19-implications-for-ipc-precaution-recommendations, accesat pe 6 mai 2020)

3. Cheng, V.C.C., Wong, S.-C., Chen, J.H.K., Yip, C.C.Y., Chuang, V.W.M., Tsang, O.T.Y., et al, 2020. Escalating infection control response to the rapidly evolving epidemiology of the coronavirus disease 2019 (COVID-19) due to SARS-CoV- 2 in Hong Kong. Infect. Control Hosp. Epidemiol. 41, 493–498. (https://doi.org/10.1017/ice.2020.58, accesat pe 6 mai 2020)

4. Lai, C.-C., Shih, T.-P., Ko, W.-C., Tang, H.-J., Hsueh, P.-R., 2020. Severe acute respiratory syndrome coronavirus 2 (SARS-CoV-2) and coronavirus disease-2019 (COVID-19): The epidemic and the challenges. Int J Antimicrob Agents 55, 105924. (https://doi.org/10.1016/j.ijantimicag.2020.105924, accesat pe 6 mai 20

5. Ramesh, N., Siddaiah, A., Joseph, B., 2020. Tackling corona virus disease 2019 (COVID 19) in workplaces. Indian J Occup Environ Med 24, 16 (https://doi.org/10.4103/ijoem.IJOEM_49_20, accesat pe 6 mai 2020)

6. R Bennett, J.E., Dolin, R., Blaser, M.J. (Eds.), 2015. Mandell, Douglas, and Bennett’s principles and practice of infectious diseases, Eighth edition. ed. Elsevier/Saunders, Philadelphia, PA. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7099662/#!po=52.8226, accesat pe 6 mai 2020)

7. Roth, K., Michels, W., 2005. Inter-hospital trials to determine minimal cleaning performance according to the guideline by DGKH, DGSV and AKI 13, 106-110+112. (https://www.researchgate.net/profile/Winfried_Michels/publication/292641729_Interhospital_trials_to_determine_minimal_cleaning_performance_according_to_the_guidel ine_by_DGKH_DGSV_and_AKI/links/571a4d4108ae7f552a472e88/Inter-hospitaltrials-to-determine-minimal-cleaning-performance-according-to-the-guideline-byDGKH-DGSV-and-AKI.pdf, accesat pe 6 mai 2020)

8. Zock, J.-P., Plana, E., Jarvis, D., Antó, J.M., Kromhout, H., Kennedy, S.M., Künzli, N., et al., 2007. The Use of Household Cleaning Sprays and Adult Asthma: An International Longitudinal Study. Am J Respir Crit Care Med 176, 735–741. (https://doi.org/10.1164/rccm.200612-1793OC, accesat pe 6 mai 2020)

9. Mehtar, S., Bulabula, A.N.H., Nyandemoh, H., Jambawai, S., 2016. Deliberate exposure of humans to chlorine-the aftermath of Ebola in West Africa. Antimicrob Resist Infect Control 5, 45. (https://doi.org/10.1186/s13756-016-0144-1, accesat pe 6 mai 2020

10. Schyllert,C.,Rönmark,E.,Andersson,M.,Hedlund,U.,Lundbäck,B.,Hedman,L.,etal.,2016. Occupationale xposure to chemicals drives the increased risk of asthma and rhinitis observed for exposure to vapours, gas, dust and fumes: a cross-sectional populationbased study. Occup Environ Med 73, 663–669. (https://doi.org/10.1136/oemed-2016- 103595, accesat pe 6 mai 2020

7 afișare